Mă bucur în sfârșit că mi-am găsit ceva de zis,că mi-am găsit un subiect pe marginea căruia să mă crizez adânc și îndelung.
Dar ,bineînțeles nu o să fie așa.Că n-o să fie.Ideea e că mă gândeam ''Eu unde mă situez?''.
Mă gândeam că nu`s nici feministă convinsă, nici misogină.Eu sunt între.Oscilez între a urî bărbații și a fi de-acord cu ei.Oscilez între a risca să fiu dată afară din Loja Feminină sau a renega patrupedu` de lângă mine.
Mă întreb dacă îl iubesc ..încă,dacă mă iubește încă...Și mă indoiesc de integritatea relației noastre după răceala asta sentimentală.
Dar ceva îmi spune că o să fie bine...Și așa sper.
Avem diferite toane si uneori le lasam sa ne domine...insa acest mod nu e unu sanatos. Ajungem la un moment dat sa ne para rau de actiunile noastre rezultate din mofturi.
RăspundețiȘtergereEchilibru e esenta, parerea mea...