duminică, 27 mai 2018

Ți-ai dat seama că pot să scriu doar când sunt în cada plina ochi și cu țigara în mana? Doar atunci sunt liniștită și doar atunci pot gândi limpede.

Mai devreme am primit un mesaj de la tine ... Un mesaj care m-a dat cu susul în jos, unul dintre mesajele pentru care merita sa ii mulțumești lui Dumnezeu că a făcut ca lucrurile sa se intîntâm fix in felul în care au fost.

Mă mănâncă degetele sa inserez mesajul aici, dar știu că la un moment dat mi-ai spus că ai trac in legătură cu lucrurile de genul asta. Așa că prefer doar sa fac referire la el și să îl păstrez pentru mine.
Nu am sa îți ascund că l-am citit și recitit de nenumărate ori și că de alte infinite ori i-am adresat intonații și inflexiuni diferite... In oricare caz mesajul ăla sună într-un fel de merita sa plangi pe el și merită să fiu mandra că sunt muza ta...sa spunem așa.

Nu îți ascund nici faptul că am plâns instantaneu când am dat cu ochii de el și de lungire șiruri de cuvinte din care totul era atât de sincer și atât de plin de emoții. Nu ai cum să simți și să scrii in felul acesta și să nu dorești să expui public nimic... Dar asta, desigur, e o alta poveste.

Cosmosule, ți-as putea răspunde intr-o mie de feluri și le-aș combina pe toate, m-aș repeta inutil si tot ar fi puțin pentru un răspuns pe măsură.

Ți-am spus că te văd că pe o Apocalipsă. Te rog sa nu judeci nici tu, nici ceilalți care vor citi aceste rânduri modul în care m-am exprimat.
Ești ca o Apocalipsă pentru că ai venit pe neașteptate și pentru că ai pus punct multor capitole din viața mea.
Ești că un tsunami care a măturat tot ce a fost rău în mine și a înflorit ce era bun și ascuns. Ai făcut cu mine exact ce face luna mai cireșilor.
Ai redus orice instinct al meu de autoapărare. M-ai făcut să mă deschid și să nu fiu îndoielnică in ceea ce te privește. M-ai făcut să cred in tine și îmi recapăt încrederea în relații normale, frumoase și trainice.

Ești un fel de Adonis efeminat de care m-am îndrăgostit platonic din primul moment în care te-am văzut. Din prima secunda mi-am dorit enorm sa fii al meu, Cosmosule. Ți-am atribuit din primul moment un statut în viața mea care te-ar fi speriat dacă l-ai fi aflat.

Am adorat tot ce a fost legat de tine. Te iubesc cum nu am crezut că o pot face. Știu, an mai spus asta.

Sting țigara și mă las pe spate. Atât de mult încât apa îmi acoperă gura, fruntea, ochii. Îmi țin respiratia.  Este atât de liniștitor încât îmi aud inima cum își încetinește bătăile. Simt cum apa se mișcă și nu fac decât să mă gândesc la tine.

Când nu am încredere în mine tu ai... Mai multa decât aș putea avea eu.

Cosmosule, Apocalipsa mea, am nevoie de tine. Chiar am. Am nevoie de cuvintele tale și de încrederea ta. De susținerea ta și de ființa ta. Am nevoie sa îți simt prezenta dimineața și îmbrățișarea in mijlocul nopții. Am nevoie să știu că inelul pe care îl port e un fel de talisman iar tu ești duhul lămpii mele. Nu ca sa imi indeplinesti trei dorințe ci să știu că ești lângă mine și mă protejezi.

Cosmosule, te-am numit așa pentru că ești totul meu. Ești tot ce pot sa îmi imaginez mai bun și dincolo de asta.

Te rog, te rog... Nu înceta să îmi scrii in felul acela. Te rog nu renunța și te rog fii lângă mine.

***

Apoi mă ridic brusc. Am rămas fără aer și apa este rece sloi. Îmi aprind o țigară și mă gândesc că întotdeauna cifra 6 mi-a purtat noroc.
Mai e putin, dragoste... Mai e putin până departe și noi abia am inceput drumul asta împreună.

Noapte buna, Cosmosule

duminică, 13 mai 2018

Sunt într-o cadă plină cu spumă și tocmai mi-am aprins o tigara. Știi cât de mult îmi place să simt mentolul invadandu-mi plămânii. Inspir și mă gândesc cum sa incep.
Îmi amintește de seara in care veneam obosita de la filmări și mi-ai pregătit tu cada. Nu credeam că poate fi ceva mai perfect. Apa fierbinte, incredibil de multa spuma. Lumânarea ta care mă face să realizez cat sunt de norocoasa. Pusesei un pahar de vin și un cui lângă... Nu am văzut pe nimeni sa ruleze atât de fin și să poată scrie Te iubesc pe el.
 Iar când am intrat melodiile mele preferate, muzica noastra a început. A fost mai mult decât un vis. A fost mai real decât orice mi-aș putea imagina.
Scriu, șterg și iar scriu. Nu pot sa îți spun cam cum am simțit momentul acela. Vezi? Nici eu nu pot sa exprim intru totul ceea ce simt. În mare parte pentru că nu am mai simțit așa ceva. Atât de intens și atât de perfect.
Nu ai idee cat de bine mi-a făcut și cat de iubita mi-a arătat că sunt.

Deschid ochii și ledul telefonului meu pâlpâie verde sa mă anunțe că mi-ai scris. Este ales special, da... Te las pe tine sa ghicești de ce.

Până și dus ne hotărâm să facem în același timp deși în momentul asta ne despart 250 de km aproximativ.

Îmi place să simt fiecare fum, așa că inspir din nou și închid iar ochii. Acum mă gândesc la tine. Și la cat ești de puternică. Și la felul în care reușești să le faci pe toate singura, Cosmosul meu.

Am o noua melodie care mă obsedează, da. Asta pentru că ai ras de mine când ai aflat. Mă gândesc la cat de diferite suntem și totuși avem un milion de lucruri in comun. Tot am cate ceva de învățat de la tine in fiecare zi.

M-ai învățat să încui ușa de două ori și să nu-mi închid sufletul indiferent cat de greu este totul în jur.

Mi-ai arătat cum este sa fiu iubita, dar și cum ar trebui sa răspund la asta.

M-ai făcut să îmi dau seama de modul în care ar trebui sa tratez oamenii, dar să nu îi las sa mă domine.

Am văzut cum te comporți și cat.de dura ești. Dar totuși... Reușești să fii calma și drăguță ... Cu toți.

M-ai învățat să mă joc cu pisica, tu o faci zilnic. Deși am mai făcut și eu asta înainte, acum simt că totul a început cu tine. Și nu aș putea să mă văd făcând asta singura.

Eu nu îmi fac păreri la prima vedere, dar primele imagini le păstrez și construiesc în jurul lor. Tu citești oameni că nimeni altcineva... Citești caractere cum citesc eu cărți. Atât de ușor și atât de clar.

Tu ești suma tuturor oamenilor care au trecut prin viața ta... Eu am înțeles asta prea târziu sau poate am învățat cate ceva fără să realizez. Dar ceea ce știu este că tu m-ai ajutat sa descopăr.

Da, am tot gandit-o și am tot intors-o de câteva zile așa cat sa pot sa le așez pe toate in forma asta.

Știu că tu analizezi tot și despici detaliile într-un milion de rânduri. Eu te-as ruga doar sa le iei așa cum le vezi aici.

Ești singura persoana cu care pot vorbi cu adevărat. Fata de care nu pot avea secrete și nici nu vreau. În ochii căreia sunt cea mai sinceră. Și în privirea ta văd sustinere, dragoste și protecție.

Ești jumătatea mea cea buna, Cosmosule. Ești tot ce nu pot fi eu vreodată. Ești luptătoare și caldă. Ești puternica, dar obosita.

As vrea sa mă lași să mă cuibăresc lângă tine și să îți încălzesc inima. Să îți dau putere și să te susțin la fel cum faci tu cu mine.

Și mi-ar mai placea sa te vad terminând cartea aceea.
 Mi-ar placea sa fiu dedicatia primei pagini și criticul tau dintâi.
 Mi-ar placea sa fiu puternica atunci când ai nevoie și să mă aperi când cedez.
Mi-ar placea sa știu cum să umblu cu tine pentru că acum te simt un bibelou de cristal și mor de frica sa nu te rănesc.
Mi-ar placea sa fie frumoasa Olanda și să port inelul acela pe deget in fiecare moment din restul vieții mele.

Îți las finalul deschis ... As vrea sa îți construiești tu imaginile de aici încolo. Știi ce urmează :)

marți, 8 mai 2018

Începând de astăzi Messina nu mai este fantezia mea. Este a noastră. Messina nu mai este locul în care doar eu m-aș abandona.

Messina este locul în care ni s-au schimbat viețile, in care ni s-au unit destinele. Da, astăzi în Messina noi am spus DA.

Te iubesc, Cosmosule! Nu am crezut niciodată că voi spune DA cu lacrimi in ochi, cu lacrimile unui plânset de fericire... Bucurie că te-am cunoscut, că ești așa cum mi-am dorit, că ești atttaaaat de perfecta. Așa cum mi-ai spus: ești jumătatea mea, Cosmosule. Ești partea mea bună, ești ceea ce am căutat toată viața fără să știu... Și totuși te-am aflat fără să îmi doresc.

***
Patul nostru miroase a iarbă și a tine.




miercuri, 2 mai 2018

De cate ori ești plecata îmi vine să îți scriu... Și scriu ori de câte ori ești lângă mine. Tu nu mă vezi, dar eu deja compun rândurile următoarei postări. Leg cuvintele în fraze interminabile în capul meu și mă mai trezesc din când în când la realitate când mă săruți sau mă iei in brațe.
Acum ai ieșit să iei țigări și cafeaua care ne place. Sunt liniștită pentru că sunt departe de tot ce mă stresează in fiecare zi. Suntem departe de toți și toate, Cosmosule, iar asta mă relaxează mai mult decât orice fum sau orice cada cu spuma. Știu că aici, in partea asta de lume sunt doar cu tine și nu trebuie sa dam nimănui nicio explicație.

Deși e cald afară, in camera noastră e răcoare. Miroase a pământ și a portocali. Ador mirosul asta,... Cu el imi construiesc fantezii de nenumărate ori. De pe fereastra camerei văd străzile rustice și clădirile roșiatice. Sicilia este tot aceeasi, dar eu sunt diferita.

Este ultima țigară din pachet și o aprind in timp ce îmi doresc să te întorci cat mai repede. M-am dezobișnuit sa stau fara tine...
Mentolul imi invadează plămânii și mintea, îmi oferă impulsul si starea țigărilor pe care le faci tu... Îl simt similar cu efectul oferit de tutunul tau special și de un pahar de martini.
Mă uit din nou pe fereastră și mă găsesc gândindu-ma iar la fanteziile mele in Sicilia.
Vântul adie ușor, iar mie îmi miroase a argilă și măsline. Mi se încordează toți mușchii când închid ochii... Nu mă gândesc decât la noaptea trecută.
Mai trag un fum, am aceeași senzație de amorțeală și amețeala. Îmi sună în minte vocea ta când îmi spui că vrei sa iti fiu soție.
Pe fundal nu se Mai aude melodia noastră, ci zgomotul citadelei ... Din când în când mai aud cuvinte într-o italiana pe care o Înțeleg cu greu.

E abia 9 dimineata, dar sunt la fel de energizata ca și când aș fi dormit până târziu. Cu toate că noaptea trecută a fost la fel de încărcată ca și luna plina care de vedea exact in dreptul ferestrei noastre.

Aud zgomot în dreptul ușii. Ai venit! Dar m-ai extras din gândurile mele.

Miroase a cafea proaspăt măcinată...hm... Salvez textul ăsta într-un draft si conținui Mai târziu.

Bună dimineața, Cosmosule!