Broscoiule!

Broscoiule, cand te-am sarutat si te-ai transformat in print? Cu ce nerusinare te-ai insinuat in sufletul meu si stai lipit de el ca "raia de capra"??? Cand am fost eu atat de neatenta incat sa neglijez aciuarea ta parazita de inima mea mica si naiva? Daca as putea sa tai bucatica aceea peste care esti tu stapan, as face-o si te-as indeparta ca un cancer crescut peste noapte care-mi provoaca palpitatii si-mi fluturiceste(de la fluture) stomacul. Da-mi drumul, lasa-ma sa-mi zbor frantura de viata pana nu va fi prea tarziu... pana nu-mi vor ramane cicatrici si arsuri acolo unde te-ai pus tu, ciuperco!