Lies

Like babies
 lies grow bigger.
Then, they start talking...
 When will you?

Am mințit. I-am mințit pe toți, mi-am asumat o altă identitate, am pretins lucruri imposibile. Am vrut să îmi demonstrez că pot trăi într-o lume falsă. Pot. Am reușit, dar sunt la doi pași de a cădea într-o gaură neagră.

Nu mai sunt eu, nu mai am porniri naturale. Aveam,... cu EL. Și EL nu mai este. M-am reconectat cu diverși indivizi, cu aceeași pe care îi frecventez mereu. Plus alții noi. Tot pentru a-mi dovedi că pot.

Mă învărt în cercuri prea mici, simt că mă sufoc în micimea lumii mele. Urăsc Constanța nu pentru că nu e frumoasă, ci pentru că e populată.

M-am jucat și încă nu m-am ars, dar simt căldura mai aproape decât era până acum. Nu mă judeca, te rog. Ți-am ascuns și ție lucruri, am fost nedreaptă crezând că ești perfect și învestindu-te într-o funcție nemeritată, nedorită, ne-nimic.

Am recitit conversațiile de acum 2 ani. Erau așa de seci, atât de drăguțe încât mă întreb dacă era nevoie să sufăr ca să-mi dau seama că  „să fim prieteni” e cel mai bun lucru. Nu am să fiu ipocrită, nu am să pretind asta pentru că nu pot. Aproape o lună... este MAXIMUM.

28 DE ZILE.

Ești perfect, dar nu prea... ești drăguț, dar mai aștept...