Despre Angelo Mitchievici

Pentru că tot v-am spus de Angelo Mitchievici să vă şi arăt cine e , cu ce se ocupa şi mai cu seamă motivul pentru care îl divinizez atât.

Angelo Mitchievici
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Angelo Mitchievici (* 5 noiembrie 1972, în Drăgășani, județul Vâlcea) este un prozator, critic literar și eseist din România.

Biografie

După terminarea liceului, cochetează cu fizica și matematica în cadrul Facultății de Automatică din Craiova, dar renunță după primul an. Începe cursurile Facultății de Litere a Universității din Craiova, secția română-engleză, în anul 1993, și, după aproape doi ani, se mută la Universitatea din București. În anul 1998 este licențiat în Litere al Universității București.

În acest răstimp a avut loc întâlnirea cu Mircea Cărtărescu la cenaclul literar pe care acesta din urmă îl conducea în cadrul Facultății de Litere și de la care a primit primele încurajări. Participă la diferite laboratoare și tabere de creație care se materializează în volumul Ferestre '98 (Ed. Aristarc, Onești), alaturi de Ioana Vlașin, Iulian Băicuș, Cecilia Ștefănescu, Marius Ianuș, Victor Nichifor, Doina Ioanid cu o prefață de Mircea Cărtărescu. Apoi va participa la Tescani la un alt volum colectiv, 40238 Tescani (Ed. Image, București), alături de Ioana Nicolaie, Marius Ianuș, Ioana Godeanu, Domnica Drumea, Mircea Cărtărescu, Doina Ioanid, Cecilia Ștefănescu, Florin Iaru.

În timpul și după facultate una dintre ariile sale de interes a fost dramaturgia și mai ales teatrul în actul său creativ, asistă și chiar participa efectiv la repetițiile regretatului Dan Micu, la T.N.B. și (Teatrul Mic).

În prezent este lector la Facultatea de Litere și Teologie a Universității "Ovidius" din Constanța. În anul 2008 și-a susținut teza de doctorat pe tema decadentismului literar, teza fiindu-i coordonată de criticul literar Sorin Alexandrescu.

Volume publicate
In colaborare cu Paul Cernat, Ioan Stanomir și Ion Manolescu, a scris volumele În căutarea comunismului pierdut (Editura Paralela 45, 2001), apoi "Explorări în comunismul românesc" (ed. a II-a., Ed. Polirom, 2003), eseuri, iar mai tîrziu volumul O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu Horia Roman Patapievici (Ed. Polirom, 2004), după cum spune și titlul într-o abordare mult mai "personală" a subiectelor tratate pînă aici eseistic.
A mai publicat o carte despre universul operei lui Mateiu Caragiale, Mateiu I. Caragiale. Fizionomii decadente, București, Institutul Cultural Român, 2007.
In anul 2009 revine la proză, publică o culegere de povestiri, Cinema, în colecția Ego-proza a editurii Polirom.

Desemenea în anul acesta a făcut parte din juriul Galei Premiilor Gopo.În curând vă voi scrie şi despre acest eveniment.