Zăpada de Orhan Pamuk

Cartea, o carte genială despre care am auzit multe dar pe care nu am citit-o, o voi prezenta astăzi. Întâi de toate amintesc faptul că autorul a obţinut Premiul Nobel în anul 2006, motiv care m-a făcut s-o aleg (pe lângă altele) printre primele în lista mea de „Must Read”.

Dragoş Bucurenci, spune pe bookblog.ro:

" Am pierdut un avion, "furat" de cartea asta. E o fictiune semi-politista, semi-romantica pusa in scena intr-un oras de provincie din Turcia contemporana. "Zapada" cade mai usor decat "Ma numesc Rosu", nu e nevoie sa-ti iei concediu ca s-o poti parcurge si are o miza, pana la urma, mult mai actuala.

E un fel foarte agreabil de a te pune la curent cu problematica stranie si dificila cu care se confrunta astazi cei mai orientali dintre europeni. "Nu suntem prosti, suntem doar saraci!", striga exasperat Occidentului generic si surd un tanar islamist cu rol pasager in carte. Un strigat de lupta in care se regasesc multe dintre ghettourile Romaniei de astazi."

În recenzia de pe ce-am-mai-citit.blogspot.com regăsim fragmentul următor, fragment care mi s-a părut reprezentativ pentru acţiunea cărţii.

"Ka, un poet şi ziarist turc trăitor de mai mulţi ani în Germania, revine în ţara de baştină nu se ştie exact de ce (dar... cherchez la femme!) şi ajunge la Kars, un oraş de provincie din nord-estul Anatoliei, unde se declanşase o adevărată epidemie a sinuciderilor printre tinerele musulmane care refuzau să renunţe la broboada islamică. Începută iniţial ca o anchetă jurnalistică a sinuciderilor, şederea lui Ka în oraş se transformă într-o serie de întâlniri cu vechi cunoscuţi, cum ar fi Muhtar, prieten din tinereţe, el însuşi poet fără succes, Ipek, fosta lui soţie, Kadife, sora lui Ipek etc., dar şi persoane pe care le cunoaşte abia atunci, tineri elevi de liceu cu simpatii islamiste sau temutul Lacivert, militant islamic căutat de autorităţi pentru presupuse asasinate. Peste toate astea cade o ninsoare cumplită care nu încetează trei zile şi care, pe lângă că acoperă întreg oraşul, îi mai taie şi legăturile cu restul lumii."

Despre autor, mai putem spune că:

“Orhan Pamuk (n. 1952) este cel mai cunoscut şi, totodată, cel mai controversat scriitor turc contemporan, asumat de întreaga Europă ca una dintre cele mai valoroase şi originale voci ale ultimilor ani. Născut la Istanbul, Pamuk a urmat studii de arhitectură la Universitatea Tehnică din oraşul natal, abandonate ulterior; în 1976 a absolvit Institutul de Jurnalistică al aceleiaşi universităţi. Din 1974 s-a consacrat aproape în întregime scrisului, după ce, o vreme, cochetase cu pictura.

Opera sa, elogiată cu entuziasm de critici şi tradusă în peste 45 de limbi, cuprinde romane — printre care Beyaz Kale (Fortăreaţa albă, 1985), Kara Kitap (Cartea neagră, 1990), Yeni Hayat (Viaţa cea nouă, 1994), Benim Adım Kırmızı (Mă numesc Roşu, 1998), Kar (Zăpada, 2002) — şi un volum de memorii dedicat Istanbulului. Recunoaşterea internaţională s-a concretizat şi într-o pleiadă de premii prestigioase, precum: The Independent Award for Foreign Fiction, Prix de la Découverte Européenne, Prix du Meilleur Livre Étranger, International Impac Dublin Literary Award, Prix Médicis Étranger, Friedenspreis ş.a. “

The New York Times Book Review spune că „O nouă stea s-a ivit la Răsărit: Orhan Pamuk.“

Aşa că, dacă v-a atras atenţia cartea prezentată, aştept părerile voastre!